Ia ne ponimaiu po moldavski!

sâmbătă, 26 martie 2011

Un popor care nu-şi preţuieşte limba şi nu luptă ca ea să fie vorbită pe teritoriul unde este la ea acasă, urmând să fie pusă în capul mesei, îi/îşi semnează sentinţa, fiind condamnat la pieire. Mai devreme sau mai târziu, acest popor va dispărea. Va dispărea odată cu vorbitorii ei. Fiindcă limba, vorbită la bucătărie, vorbită în surdină de către purtătorii ei, îşi pierde din importanţa majoră care ar trebui să-i revină în comunicarea dintre locuitorii tuturor etniilor unui sau altui stat. Iar odată cu ea vor muri şi vorbitorii ei, chiar de fizicul lor va mai fi prezent printre cei a căror limbă vor prelua-o.

Recent am asistat la o scenă care a avut loc în cabinetul unui medic.

Un tânăr cam de vreo douăzeci şi cinci de ani a intrat pentru a afla nişte amănunte despre testele făcute. S-a adresat în rusă. Medicul i-a vorbit în română.

– Ia ne ponimaiu po-moldavski! i-a tăiat-o scurt pacientul.

Fără să protesteze, bătrânul medic şi-a continuat spusa în rusă.

– Tinere, de ce nu vorbiţi româna, l-am întrebat?

N-a urmat nici un răspuns, aşa că am insistat asupra întrebării. Dar vizitatorul părea făcut din lut, rămânând mut. Atunci m-am văzut nevoită să-i vorbesc ruseşte.

– A ia ne moldovanin i ne zdeşnii, mi-a răspuns pe un ton biruitor bărbatul.

– Dar de unde sunteţi?

– Iz Belţ.

– Ei şi ce, doar asta nu-i Patagonia? E tot Republica Moldova. Pâinea de aici o mâncaţi, apa izvorâtă aici o beţi şi respiraţi aerul care o înconjoară. De ce nu-i vorbiţi şi limba, că-i la fel de dulce ca şi bunurile cu care vă alimentaţi, crescute pe acest picior de plai?

– Voobşce ia daje ne russkii, no ne viju neobhodimosti znat’ vaş iazâk. Mne dostatocino znat’ russkii, citobî obşceatsea.

M-am uitat îndurerată la bunul medic, care nu mă mai privea cu bucuria de care dăduse dovadă la intrarea mea în cabinetul său, şi m-am gândit îndurerată că are perfectă dreptate pacientul acesta când spune: “Mne dostatocino znati russkii, citobî obşceat’sea”.

Citeşte în continuare pe blogul lui Dragoş Galbur 

sursa: Unimedia