luni, 10 ianuarie 2011
Foto: valungureanu.toateblogurile.ro
|
Vin cu o reacţie cam întârziată la „disputa” dintre maestrul Tănase şi bloggerii moldoveni. Îmi pare o dispută dintre diverse categorii de greutate. Şi nu e vorba doar de talente, profesionişti, amatori, experienţă sau de generaţii diferite. Când e vorba de valoare, lucrurile îmi par simple… Ce conflict poate exista între Eminescu, Arghezi, Stănescu şi Vieru, spre exemplu? Între Sadoveanu şi Stănescu? Între Eminescu şi Tănase…
Conflictul apare acolo unde sunt interese diferite… Nu cred că interesele maestrului Tănase sunt cumva în contradicţie cu interesele bloggerilor moldoveni. Mai degrabă e vorba de o probozeală părintească şi de o reacţie cam copilărească a bloggerilor…
Totuşi… E ceva deranjant în această situaţie… După părerea mea deranjează atitudinea!
Un prieten când critică, o face cu intenţii bune şi oferă sprijinul necesar… Ca să fiu corect înţeles, reamintesc că termenul „blog” provine de la Web Log şi înseamnă Jurnal (personal) pe Web. Chiar dacă sensul iniţial de jurnal personal s-a modificat întrucâtva, totuşi pentru mulţi blogul rămâne anume jurnal personal. E menţinut de o singură persoană şi, de regulă nu e susţinut material de nimeni… Nu cred că activitatea revistei „Timpul” este asigurată doar de o singură persoană… Şi nu e vorba doar de atitudinea maestrului Tănase, dar şi de cea a bloggerilor… Critica trebuie să fie nu numai constructivă, nu numai cu responsabilă, dar şi pozitivă…
Oare poate fi critica pozitivă?
E un subiect pe care l-am mai discutat pe blog… Revin la el cu un argument în plus, care îmi pare destul de util, chiar şi prin faptul că vine dintr-o altă lume – acea a budismului, oferindu-ne o perspectivă mai puţin obşnuită asupra lucrurilor. E vorba de articolul liderului tibetan Dalai Lama, în traducere proprie din limba engleză.
Continuare pe blogul lui Val Ungureanu...
0 Comments:
Post a Comment