Studiu: Bani publici pentru sistemul rezidenţial, dar nu în interesul copilului

miercuri, 28 iulie 2010

Foto: stiri.rol.ro

Banii publici meniţi să fie utilizaţi pentru întreţinerea copiilor din sistemul rezidenţial, nu sunt folosiţi în interesul copiilor, ci pentru a achita salariile angajaţilor din instituţii. Cel puţin aşa arată datele unui studiu elaborat de către avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului, Tamara Plămădeală. Studiu reflectă situaţia din perioada 2009-2010.

Potrivit datelor prezentate în analiză, Ministerul Finanţelor a alocat din bugetul de stat pentru anul 2010 aproape 152797,9 mii lei, din care 64 % revin pentru salarii şi numai 21 % - costuri directe pentru copii.  În opinia avocatului parlamentar este o cifră prea exagerată, în acest fel, cheltuindu-se ineficient bani pentru salariaţi, care ar putea fi utilizaţi în interesul copiilor.

În cadrul studiului se menţionează că o încălcare gravă a prevederilor legale se atestă la capitolul perioadei de şedere a copiilor în instituţia rezidenţială, care conform hotărârilor în vigoare, nu trebuie să depăşească termenul de 12 luni, iar copiii stau aici chiar până în clasa a noua.

O altă problemă depistată de avocatul copilului este cea a calităţii studiilor, care este una foarte joasă, fiind identificaţi chiar şi copii analfabeţi sau copii care nu au mers la o instituţie de învăţământ superior. Astfel, problema cea mai arzătoare a copiilor o constituie dificultăţile pe care aceştia le întâmpină atunci când vine vorba despre angajarea în câmpul muncii, când absolvesc şcoala.

Cât priveşte problemele, menţionate în studiu, cu care se confruntă instituţiile la nivel funcţional, acestea, în principiu, se rezumă la necesitatea de a efectua reparaţii capitale, de a schimba utilajele, lipsa mijloacelor financiare pentru întreţinerea copiilor în instituţie, menţinerea activităţii instituţiei şi pe viitor.

Avocatul parlamentar este de părere că personalul de lucru trebuie disponibilizat, iar efectul reducerii locurilor de muncă ar putea fi atenuat prin crearea formelor alternative de instituţionalizare a copiilor, cum ar fi casele de copii de tip familial, asociaţiile parentale profesioniste, reintegrarea familiei sau tutela, lucru care presupune inclusiv şi crearea noilor locuri de muncă.

UNIMEDIA precizează că scopul studiului a fost monitorizarea respectării dreptului la educaţie al copiilor plasaţi în aceste instituţii, în special promovarea dezinstituţionalizării  copiilor şi a fost efectuat în baza datelor statistice oferite de cele 54 de instituţii subordonate Ministerului Educaţiei - 2 case de copii; 15 şcoli de tip internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijire părintească; 3 şcoli internat sanatoriale; 7 instituţii speciale pentru copii cu deficienţe fizice şi senzoriale; 24 şcoli internat auxiliare.

Sursa: UNIMEDIA