sâmbătă, 31 iulie 2010
Foto: 4.bp.blogspot.com
|
Decretului presedintelui-interimar Mihai Ghimpu, privind comemorarea “Zilei ocupatiei sovietice”, a demonstrat un sir de maladii morale si intelectuale raspindite in masa in Moldova: inconsistenta logica, incompetenta profesionista, imprudenta politica, irelevanta identitatii istorico-nationale, si, pentru a face lista mai scurta – indiferenta totala.
Multe idei inaintate pot fi contestate, emotional sau/si logic, insa exista una, care mi s-a parut sa merite atentia de a fi scoasa in evidenta. Aceasta este anume ideea ca decretul lui Ghimpu i-a fortat pe multi sa-si dea arama pe fata, sa se auto-divulge, sa-si intrerupa viata clandestina sub acoperirea de democrati. Lupu, Filat, Urecheanu, despre comunisti voi avea o vorba aparte, judecatorii Curtii Constitutionale, variati analisti politici autohtoni care impinzesc ecranele televizoarelor, vorbind uneori non-sensuri si gonind plictiseala spre telespectatorii incurcati, etc.
Sa incepem de la comunisti, scotind in vigoare inconsistenta lor logica, incompetenta profesionista, si parafrazindu-l pe E. Lucas de la “Economist” – provincialismul proletar, manifestat prin samanism si mojicizm politic. Primul argument include faptul, ca acestea au preluat de la rusi faza sa porecleasca “fascist” pe oricare care critica trecutul sovietic sau chiar nu face parte din tabara lor. Nu stiu de ce multi considera ideologii PCRM destepti, daca acestea plagieaza metode de tehnologie politica din alte contexte istorico-politice, fara sa evalueze daca exista conditiile favorabile pentru crearea miturilor si actiunilor dorite.
Moldova este o societate agrara, fapt care-i determina psihologia, valorile si modul de gindire a unei parti majoritare a electoratului. Adica, este ghidata de principiile insecuritatii existentialiste si valorilor conservativ-traditionale. Este corect, in acest cadru de analiza abstract, suntem similar rusilor, insa continutul acestui cadru este diferit si chiar conflictual. Securitatea existentialista are la origine dorinta de supravietuire fizica, care in societatea agrara este legata de teritoriu si posesia lui. In opinia unei bune parti a cetatenilor Moldovei “rusii ne-au luat Transnistria”. Valorile traditionale sunt cimentate de nationalizm, astfel incit ocupatia sovietica este si a fost perceputa (insist) drept ocupatia Moscovei, sau a rusilor. In Moldova nationalizmul nu este ideologic, dar generat anume de instinctul protectiei pamintului, teritoriului national. Astfel, ar fi foarte putini din cetatenii RM, care s-au nascut in familii unde se vorbeste “moldoveneasca” sa nu faca o legatura intre ocupatia sovietica si cele doua decenii de “arendare” de catre rusi a Transnistriei. Mai mult ca atit, Ghimpu in decret a facut o legatura directa intre aceste doua procese. Adica, apelurile politicienilor ca decretul este ilegitim, nu rezoneaza la alegatorul “moldovean”, ci in special la acei cetateni care se auto-identifica drept rusi, si care sunt o minoritate. Deci, daca logica data e corecta, Lupu si-a speriat din electorat, l-a respins, dezamagit, etc., caci a fortat un mesaj care este acceptat de patura de alegatori care oricum nu s-ar fi alatura in % considerabil partidului condus de Lupu, suspiciosi de faptul ca acesta a facut studii in Romania si Occident. Electoratul agrar rationalizeaza nu prin constructii logice, dar prin caleidoscopuri de imagini, si emotii, ambele fiind neclare pina la sfirsit pentru purtatorul lor, care reactioneaza intuitiv si impulsiv.
Initial, CC-ul in persoana Dlui Pulbere a argumentat “neconstitutionalitatea” decretului lui Mihai Ghimpu cu faptul ca cica “Presedintele interimar al RM, prin decretul sau, a incercat sa dea aprecieri juridice evenimentelor istorice si politice. Aceasta a fost motivul care a stat la baza hotaririi judecatorilor Curtii Constitutionale“. O evaluare a acestei fraze dar si a deciziei CC destul de interesanta a juristului si ministrului A. Tanase poate fi gasita aici. Insa, imediat sunt clare doua lucruri: a) D. Pulbere nu a indicat care articole din Constitutie au fost contrazise de decretul lui M.Ghimpu, adica “neconstitutionalitatea” a fost fals invocata; b) argumentul folosit nu tine de incalcarea legii, caci nu exista o lege care ar interzice aprecierea juridica a evenimentelor politice si istorice, si care de fapt nu are nimic cu Constitutia. Mai mult ca atit, aprecierile juridice de obicei si sunt facute in urma evenimentelor, istorice sau politice, pentru ca ofera un set de legi pentru a regula procese ce practic au demonstrat ca trebuie regulate pentru binele societatii. De fapt CC a abuzat puterea sa pentru a lua o decizie rupta de realitatea obiectiva si juridica.
Citeşte mai mult pe blog-ul Politicaexternalab
sursa: Unimedia
0 Comments:
Post a Comment