„Narcomania mediatică” şi dependenţa clasei politice de sondajele politice

duminică, 12 septembrie 2010

Foto: Unimedia

Viaţa politică şi substraturile numeroase ale acesteia nu mai sunt străine publicului larg, aflat în expectativa nesfârşită a „surprizelor” actorilor politici, scăpate intenţionat, dar atât de vizibil, în spaţiul mediatic autohton. 

Majoritatea partidelor, dar mai ales cele instalate la putere, fie în avanscena, fie în opoziţie, perseverează în distrarea spectatorilor teatrului politic, indiferent de nivelul lor de somptuozitate. În mare parte, protagoniştii construiesc diverse „capcane” pentru presă, căutând în realitate să influenţeze alegătorii. Schemele date creează „triunghiuri de dependenţă”, în care partidele contactează unilateral cu publicul larg, prin mâna sau vocea anumitor agenţii media persuasive şi cu adevărat credibile pentru cetăţeni (potrivit sondajelor de opinie publică 50 – 60% din populaţie sunt fideli surselor mass-media).

Sondajul de opinie publică realizat de compania sociologică „IMAS-INC”, în perioada 26 iulie -12 august, developează gradul de interconexiune existent între cele trei „cercuri”, în care mass-media şi populaţia se clasează drept consumatori ai retoricii produse de clasa politică, care tinde să se mute din spaţiile publice în cele mediatice, pentru o comunicare mai facilă (ieftină, comodă, operativă şi eficientă) cu o audienţă mai extinsă, profund paternalistă şi credulă faţă de informaţiile lansate de politicieni. Odată cu demararea oficială a campaniei pentru referendumul republican din 5 septembrie, în paralel cu pregătirile de scrutinele din toamna acestui an, liderii şi membrii partidelor (în primul rând, cele guvernamentale) s-au acomodat în fotoliile de la posturile TV, radio sau în rubricile generoase din presă scrisă şi cea virtuală. „Blogo-mania” politică, numeroasele conferinţe de presă pline de inconsistenţă şi de „bule speculative” sau participările televizate interminabile a unor şi aceleaşi personaje politice, elucidează înrădăcinarea lor în terenul fertil al presei firave şi încă influenţabile, fiind semnalate chiar şi cazuri „de concreştere” cu acestea.

Citeşte în continuare pe blogul lui Denis Cenuşa

sursa: Unimedia