Motivarea arestării lui Vîntu: Insistenţă infracţională evidentă şi fapte de o gravitate extremă

luni, 13 septembrie 2010

Foto: media.realitatea.ro

În motivarea arestării pentru 29 de zile a oamenilor de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi Ovidiu Ţurcanu şi a şoferului lui Vîntu, Alex Stoian, judecătorii Tribunalului Bucureşti susţin că infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt de o gravitate extremă, iar lăsarea lor în libertate ar avea urmări imediate şi indirecte asupra ordinii publice.

„Favorizarea unui infractor condamnat la 15 ani închisoare pentru săvârşirea unor fapte ce au prejudiciat pături largi de populaţie dovedeşte o periculozitate deosebită a celor 3 inculpaţi favorizatori şi justifică o măsură preventivă severă. De altfel, din datele cauzei (mai exact convorbirea din data de 30.10.2009) rezultă clar că remiterea sumelor de bani către Nicolae Popa nu a început în anul 2009 ci cu cel puţin doi ani înainte, fiind deja stabilit un "circuit" cu acest scop. Gravităţii concrete a faptelor se adaugă datele ce reies din comportamentul celor trei inculpaţi după începerea urmăririi penale”, se arată în motivarea arestării pentru 29 de zile a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, dată publicităţii, luni, de Tribunalul Bucureşti.

"Tribunalul găseşte deosebit de relevant faptul că începerea urmăririi penale şi mai mult, luarea unei măsuri restrictive de libertate nu a avut nici un impact asupra atitudinii inculpaţilor faţă de normele penale şi ordinea de drept, norme pe care aceştia au ales să le ignore şi în continuare cu indiferenţă dar şi vădită desconsideraţie faţă de capacitatea organelor judiciare române de a-i trage la răspundere penală. Singurul efect al acestor măsuri a fost acela că cei trei inculpaţi şi-au luat anumite măsuri de precauţie la care Tribunalul a făcut deja referire anterior. În acest mod, pericolul social al inculpaţilor s-a reliefat gradual odată cu perseverenţa manifestată de aceştia  prin acte materiale succesive în scopul de a împiedica şi îngreuna executarea pedepsei aplicate condamnatului Popa Nicolae", se arată în document.

Stăruinţa lui Vîntu în a împiedica extrădarea nu are la bază motive altruiste

"Inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu a fost iniţiatorul întregul demers infracţional, din acest punct de vedere periculozitatea socială a acestui inculpat reliefându-se pregnant. În ceea ce priveşte mobilul acestui inculpat, Tribunalul găseşte deosebit de relevantă convorbirea telefonică din data de 4.01.2010, purtată de inculpatul Stoian cu o persoană necunoscută localizată în Indonezia, în cadrul căreia se transmite inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu că numitul Nicolae Popa va respecta angajamentul luat "acum 9 ani de zile" iar temerile inculpatului Sorin Ovidiu Vântu că cineva va spune ceva împotriva sa sunt neîntemeiate. Tribunalul deduce din acest context că stăruinţele inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu în a împiedica finalizarea procedurii de extrădare nu par altruiste", susţin magistraţii.

"În ceea ce priveşte pe inculpatul Ţurcan Octavian, Tribunalul remarcă faptul că, deşi nu a avut iniţiativă infracţională, rolul său în acest angrenaj este esenţial, în lipsa eforturilor sale continui activitatea infracţională neputând avea loc. Ca titular al conturilor ce au fost folosite în aceste transferuri, inculpatul avea cunoştinţă atât de identitatea destinatarului (fapt ce este de altfel confirmat şi de convorbirile telefonice purtate cu inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu) cât şi de scopul acestui demers. Văzând modalitatea implicării acestui inculpat, perseverenţa de care la rândul său a dat dovadă, modalitatea concretă în care a acţionat, Tribunalul apreciază că şi în privinţa sa este îndeplinită condiţia pericolului social avută în vedere de teza ultimă a art. 148 lit. f c.p.p."

"În ceea ce priveşte pe inculpatul Stoian Alexandru, Tribunalul observă mai întâi faptul că implicarea sa în acest "proiect" ilicit a fost în mod cert relaţia sa apropiată cu inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu, dar nu în calitate de angajat, de subordonat, aşa cum încearcă să susţină, ci aceea de om de încredere, calitate în care s-a implicat activ, în modul arătat mai sus, şi în deplină cunoştinţă de cauză, susţinând activitatea infracţională a inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu prin toate mijloacele ce i-au stat la îndemână."

„Sentiment de impunitate faţă de normele penale represive”

Magistraţii spun că nu vor avea în „vedere în privinţa nici unuia dintre cei trei inculpaţi, împrejurarea că aceştia nu au încercat să părăsească teritoriul României, întrucât această împrejurare dovedeşte doar o conformare formală la condiţiile impuse de organele de urmărire penală şi are la bază şi un sentiment de impunitate faţă de normele penale represive, atitudine ce este reflectată de întregul lor comportament de la luarea acestei măsuri până la formularea prezentei propuneri de arestare.”

sursa: Unimedia